Un ras ca un zgomot de sticle sparte

Un ras ca un zgomot de sticle sparte de Cristina Draghici te poartă într-o călătorie intensă și profundă în lumea sufletului uman. Poetă cu o privire largă, care cuprinde totul, ea își scrie poeziile ca o zeiță sigură pe puterea ei de a fi în lume, explorând cele mai intime și fragile aspecte ale existenței.

• Ochiul său imens captează și înregistrează totul: de la o inimă găsită în lazile de gunoi, cu grijă ținută în palme, până la ființe născute din propria ei creație, cu o forță de nezdruncinat.
• Fiecare poem devine un manifest radical și tandru, un experiment la limita posibilului, survolând ape și coborând în adâncuri.
• Vocea sa, matură și limpede, poartă muzica adâncurilor, dincolo de lume, univers și stele, atingând pământul, sângele și suferința.

Chiar și în vulnerabilitatea sa, Cristina Draghici nu ezită. Fortează limitele, mătura cu forță și curaj, vorbind o limbaj a celor care nu se tem să expună adevărul, să simtă și să trăiască cu intensitate.